Într-o lume în care
Războiul se poartă,
Doar cărțile ne mai pot fi porți
Între noi și noi,
Oamenii, ființe cu suflete
Care se pierd în noapte,
Ce se regăsesc în șoapte
Pe la case, pe la sate
Îndepărtate,
De lumile tot mai conectate.
Ziceam,
Doar cărțile ne mai pot salva
De la o îndobitocire pe bandă rulantă,
De la îndoctrinarea politică agasantă,
În care, fără milă, algoritmii aleargă
Pe zidurile noastre toate.
Doar cărțile citite în tihnă
Mai spală mintea de tină
Care, ca o moară stricată,
Dă automat scroll în apă tulburată.
Ziceam,
Să punem cărți printre rufe,
Pe la veceuri, printre tufe,
Să scăpăm de drogul injectat,
Când obiceiul prost, statut de rege a căpătat!
Nu, să nu fim leneși, să stăm cu luare-aminte,
Doar prin cărți putem citi cuvinte
Ce ne fac să trăim mii de vieți, de experiențe,
Să nu rămânem rigizi în propriile științe,
Crezând că suntem șefii galaxiilor toate,
În care algoritmii ne mai țin treji încă o noapte.