Ai venit pe lume hotărât,
n-ai mai vrut să stai nicio secundă în plus în burtica mamei tale,
așa cum ghiocelul țâșnește anunțând primăvara care vine,
așa tu, copil cu nume de înger cu statut, ai hotărât să-mi fii copil.
Al doilea, și totodată primul la care eu, tatăl tău,
am realizat cu adevărat că sunt tată,
tată lui Nectarie, tată lui Serafim.
Cu tine, Serafim, am realizat că nu mai este timp,
că seriozitatea rolului care mi-e dat a juca
vrea să îmbrace o haină sumbră, echilibrată, serioasă,
care pe alocuri mai ascunde câte o carte de joker,
care să te facă să râzi, pe tine Serafim, pe tine Nectarie.
Serafim ești pentru fratele tău,
calmitatea în furtună,
Serafim ne ești pentru mine și mama ta,
care odată cu tine
am pus Nectar pe Cer, iar tu, prin modul tău de a exista,
exiști ba ca mezin, ba ca un titan,
de care ne ținem cu toții,
să nu cădem în propriile noastre scăderi,
neajunsuri,
Căci tu, Serafim, ai acest talent
să ne faci mai buni,
Căci tu ești pacea din cer întruchipată
pe pământul nostru, cel de toate zilele.
Andrei Crainic